Taj Mahal, o combinatie arhitecturata cu caracter de unicitate
In India, la Agra, fosta capitala a imperiului mogul, imparatul Shah Jahan a construit un mausoleu unic in memoria celei de-a doua sa sotii, Mumtaz Mahal.
Constructia este considerata astazi cel mai remarcabil exemplu de arhitectura mogula, un stil unicat care combina elemente de influenta persana, turca, indiana si islamica. Din 1983, Taj Mahal a intrat pe lista mostenirii mondiale de arhitectura UNESCO, fiind apreciat ca “o bijuterie a artei musulmane si indiene, una dintre cele mai admirate capodopere universale”.
In afara de Domul din marmura si mausoleul propriu-zis, Taj Mahal este un complex simetric de structuri integrate construit intre 1630 si 1653 si atribuit arhitectului iranian Ustad Ahmad Lahauri.
Mormintul si domul
Punctul cental al Taj Mahal-ului este mormintul din marmura alba, asezat in mijlocul unei structuri perfect simetrice. Baza acestei structuri este, in esenta, un cub cu latura bazei de 55 de metri si avind pe fiecare fateta verticala o arcada principala si balcoane simetrice de acceasi forma.
Patru minarete strajuiesc fiecare colt al constructiei, iar complexul include si doua moschei, construite in acelasi stil inconfundabil cu palatul. Monumentul este considerat un simbol al dragostei eterne, printesa persana Mumtaz murind in bratele sotului sau, la nasterea celui de-al paisprezecelea copil.
Inainte de a-si da ultima suflare ea l-a rugat pe imparat patru lucruri: sa-i construiasca un mormint, sa se recasatoreasca, sa-si iubeasca fiii si sa-i viziteze mormintul la fiecare aniversare.
Moartea acestei femei, care a fost nu numai o sotie si o mama exceptionala, ci si un abil si inteligent sfetnic politic, l-a afectat pe Shah in asemenea masura incit parul i-a albit in citeva luni.
Peisajul roscat
Silueta delicata a Taj Mahal-ului se evidentieaza in peisajul roscat inconjurator.
Se spune ca aici au fost trimisi sa munceasca 20.000 de oameni si ca timp de 22 de ani, cit au durat lucrarile, au fost carate materiale din intreaga Indie (dar si din alte zone ale Asiei), folosindu-se peste 1.000 de elefanti.
Pe linga terasa din marmura alba ce sustine Domul, ansamblul inchide in interior o gradina cu fintini arteziene, iar aleea principala, care porneste de la intrarea impozanta, este strajuita de arbori ornamentali.
Un monument ce pare ca pluteste intre pamint si cer, oglindindu-se in apa lacului apropiat.
casa.jurnalul.ro
